ANSAMBLUL FOLCLORIC „FLORICICĂ DE LA MUNTE” al Centrului pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ
Înfiinţat în 1971, Ansamblul folcloric „Floricică de la munte”, s-a consacrat, în timp, ca unul dintre cei mai importanţi păstrători de cultură tradiţională românească. De aproape cinci decenii, ansamblul nemţean cutreieră Europa, ducând cu el frumuseţea dansurilor, cântecelor şi a costumelor populare româneşti. În palmaresul Ansamblului se află distincţii obţinute la manifestări prestigioase din ţară şi din întreaga Europă: Festivalul Internaţional de Folclor de la Reims (Franţa), Festivalul de Folclor de la Zakopane (Polonia), Festivalurile de la Zavet şi Lovec (Bulgaria), Festivalul de Folclor de la Krakowia (Polonia), Festivalul Internaţional de Folclor de la Kikinda (Serbia), Festivalul de la Champtoce (Franţa), Festivalul de la Quartu Sant’Elena (Sardinia, Italia), Festivalul Internaţional „Olympus” (Katerini, Grecia) sau cel de la Adapazari (Turcia).
Parte componentă a Centrului pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ, Ansamblul „Floricică de la munte” este cel care transpune în scenă folclorul coregrafic, muzical şi literar al zonei.
Repertoriul muzical-coregrafic cuprinde suite de dansuri din toate zonele etnofolclorice ale țării. Pentru perioada sărbătorilor de iarnă, ansamblul are pregătit un program special, în care se regăsesc câteva dintre cele mai frumoase colinde din zona Neamț, precum și datini și obiceiuri practicate de gospodarii satelor ținutului, cum ar fi jocul caprei, al ursului, jocul măștilor, dar și urătura de An Nou, sau semânatul.
Conducerea muzicală îi aparține dirijorului Călin Corai, iar cea artistică coregrafului Dedilia Popovici.
Formaţia „IZVOARELE BORCUTULUI”, comuna Borca
Jocul caprei şi mascaţii din Borca, obicei vechi de sute de ani, reprezintă un dans al binelui şi răului, al spiritului, totul îmbinându-se într-un cerc, din care răul încearcă să evadeze spre lumea exterioară. Personajele par a fi stranii, ciudate, coborâte dintr-o lume fantastică, ireală. Pe fondul sonor al zurgălăilor, buciumului, ţignalelor, tobelor, fluierelor, se strigă, se cântă, se râde, se plânge, interzicând, astfel, evadarea răului în lumea reală. Din formaţie fac parte personaje frumoase, hazlii, sau personaje zdrenţuroase, groteşti : Căpitanul, Turcul, Irodul, Caprele, Ţapii, Fluieraşul, Mareşalii sau Ţiganii, Măndiţele, Fanarioţii, Moşneagul, Baba, Dracul, Moartea. Formaţia coordonată de directorul Căminului Cultural din comună, Petrică Iliescu, numără în palmares participări importante la Festivalul Naţional al datinilor şi obiceiurilor de iarnă organizat de Complexul Naţional Muzeal „Astra” din Sibiu, la Festivalul interjudeţean de tradiţii şi obiceiuri “Leru-i ler…” de la Braşov sau la Festivalul Naţional de tradiţii şi obiceiuri de iarnă “Steaua Sus Răsare” de la Piatra Neamţ.
ANSAMBLUL FOLCLORIC „MIORIŢA”, (Piatra Şoimului, judeţul Neamţ)
În 1972, la iniţiativa unui fiu al satului, Marian Gheorghe, lua fiinţă la Piatra Şoimului, o formaţie de nouăsprezece fluieraşi. După 1989, sub coordonarea profesorului Gheorghe Ţăbârnac, formaţia a fost mărită, devenind ulterior Ansamblul folcloric Mioriţa, cu secţiuni de fluieraşi, dansuri populare, solişti vocali şi instrumentali. Formaţia a participat la diverse festivaluri şi serbări – Festivalul Naţional al Datinilor şi Obiceiurilor de la Sibiu, Festivalul de Datini şi Obiceiuri de la Piatra-Neamţ, festivaluri de folclor la Iaşi sau Suceava, Ziua Războienilor, Pădurea de Argint de la Văratec, dar şi la un schimb intercultural cu Republica Moldova.
În prezent, ansamblul coordonat de viceprimarul comunei, Ioan Oţel, numără patruzeci de membri, între care cincisprezece sunt copii, aceştia reprezentând garanţia continuităţii şi promovării tradiţiilor folclorice în comună.
ANSAMBLUL „DATINA STRĂBUNĂ” (Piatra Şoimului)
Fiind un ansamblu relativ nou în peisajul artistic, aportul din anii anteriori în plan cultural a fost mai timid. Dar, începând cu anul 2011, „Datina Străbună” s-a implicat activ în viaţa artistică a judeţului. A susţinut multe concerte din localităţile Neamţului, precum şi în ţară, a participat la câteva festivaluri de tradiţii şi obiceiuri şi a fost invitat la o serie de emisiuni televizate.
Ansamblul coral de tradiţii religioase şi obiceiuri folclorice este coordonat de părintele Lucian Mocănaşu, cel care, ca un veritabil conducător spiritual, îndrumă sătenii spre păstrarea identităţii culturale a zonei. Din ansamblu fac parte în jur de şaptezeci de persoane. Femei şi bărbaţi, copii, tineri şi persoane în vârstă, oameni care au răspuns mereu cu dragoste la chemarea credinţei şi tradiţiei. Formaţia este acompaniată de acordeon şi fluiere, iar tinerii membri se pregătesc la alte instrumente – vioară, flaut. Repertoriul formaţiei este format din cântece care aparţin folclorului tradiţional. Ansamblul urmăreşte reînvierea tradiţiilor legate de marile sărbători.
Unul dintre membrii formaţiei priveşte spre viitor. „Dorim să aducem acest ansamblu, „DATINA STRĂBUNĂ”, la cel mai înalt nivel al realizărilor artistice şi culturale. De aceea contăm pe mai departe pe ajutorul lui Dumnezeu, pe care L-am simţit întotdeauna aproape, dar şi, de ce nu, şi pe sprijinul unor persoane care mai încă conştiinţa de român şi de creştin.”
ANSAMBLUL FOLCLORIC „DOR VÂNĂTOREAN” (Vânători – Neamţ)
A fost înfiinţat cu sprijinul Primăriei Vânători în anul 2009. Ansamblul este coordonat de profesorul Vasile Urzică. A participat la sărbători şi zile ale comunelor Pipirig, Vânători – Neamţ, Stăniţa, Albac (Alba), Cumpăna (Constanţa). De semenea, a reprezentat zona etnofolclorică în festivale ale obiceiului de iarnă din multe judeţe ale ţării, iar peste hotare a obţinut Trofeul Festivalulului Internaţional “Iskenderun” din Turcia.
ALAIUL PLUGUȘORULUI CU „SUMĂNARII”, TRIFEȘTI (Neamţ)
Un director de cămin cultural mândru de formaţia sa este doamna Elena Vasilica Casămândră. Domnia sa ne povesteşte o istorie culturală: “în anul 1971, descoperind frumuseţea sumanelor ţinute în lăzile de zestre, învăţătorul Dumitru Stoean a avut iniţiativa organizării unei formaţii care să reprezinte comuna Trifeşti la una dintre primele ediţii, cea din 1972, ale Alaiului de Obiceiuri şi Tradiţii de Anul Nou.”
Uimite de autenticitatea şi de frumuseţea costumelor, dar şi de calitatea programului artistic arătat, „peste un an, în 1973, formaţia noastră a fost invitată la Televiziunea Română. Tot atunci şi tot la Bucureşti, «Sumănarii» noştri au luat Locul I pe ţară! Au urmat participări numeroase peste tot în ţară, cele mai importante premii fiind cucerite la Iaşi (1991), Constanţa, Sfântu Gheorghe (Covasna), Alba Iulia.
Formaţia a susţinit spectacole şi la „Muzeul Satului” din Bucureşti, pentru ca apoi faima sa să o ajute să treacă şi frontierele, ajungând la Căuşeni sau la Chişinău, în Republica Moldova.
Grupul nostru cuprinde douăzeci de urători de vârste care se întind pe parcursul a trei generaţii. Ei poartă sumane care au peste o sută de ani vechime, pot spune chiar unice în ţară, confecţionate de un singur om, meşterul Habagiu, cel care, din păcate, n-a lăsat nimănui moştenire secretul meşteşugului său. Sumanele sunt ţesute din lână bătută, sunt cusute manual cu şnur tot din lână.
Din recuzita grupului nu lipsesc dobele, buhaiul, harapnicele, zurgălăii, cârâitoarea, fluierul, şi cornul de vânătoare. Până acum zece ani aveam şi un plug tras de boi.”
Formaţia „Sumănarii” din Trifeşti s-a înfiinţat în 1971, atunci când, descoperind frumuseţea sumanelor ţinute în lăzile de zestre ale bătrânilor satului, învăţătorul Dumitru Stoean a avut iniţiativa organizării unei formaţii care să reprezinte comuna Trifeşti la una dintre primele ediţii, cea din 1972, ale Festivalului de Datini şi Obiceiuri de la Piatra-Neamţ. Autenticitatea şi frumuseţea costumelor din Trifeşti i-au impresionat pe cei de la Televiziunea Română, acolo unde „Sumanarii” au fost invitaţi în 1973. Au urmat participări la festivaluri de la Iaşi, Constanţa, Sf. Gheorghe, Alba Iulia, spectacole la „Muzeul Ţăranului” din Bucureşti sau în Republica Moldova. Grupul este format din douăzeci de urători de vârste care se întind pe parcursul a trei generaţii. Aceştia poartă sumane care au peste o sută de ani vechime, confecţionate de meşterul Habagiu, cel care, din păcate, n-a lăsat nimănui moştenire secretul meşteşugului său, ceea ce face cu atât mai preţioasă costumaţia urătorilor. Sumanele sunt ţesute din lână bătută şi sunt cusute manual cu şnur tot din lână. Din recuzita grupului coordonat de Elena Vasilica Casămândră nu lipsesc dobele, buhaiul, harapnicele, zurgălăii, cârâitoarea, fluierul, şi cornul de vânătoare.
ALAIUL DE DATINI ŞI OBICEIURI DIN COMUNA PÂNCEŞTI (Neamţ)
Formaţia, care cuprinde un număr de patruzeci de persoane cu vârste cuprinse între 14 şi 40 de ani, îşi desfăşoară activitatea artistică şi cu sprijinul primarului Augustin Holmanu. Ansamblul este coordonat de consilierul local Vasilică Olaru. În repertoriul grupului se află Jocul caprei, jocul denumit « Lada », Jocul « Harapilor », precum şi o suită de dansuri care provin din zona etnofolclorică a locului.
FORMAŢIA ARNĂUŢILOR DIN URECHENI (Neamţ)
Este o formaţie cu o tradiţie de peste un secol. Arnăuţii sunt mercenari albanezi aflaţi în slujba domnitorilor din cele două ţări române – Moldova şi Ţara Românească –, ca gardă domnească sau în slujba boierilor, ca gardă personală, mai ales în perioada domniilor fanariote.
Arnăuţii prezenţi în grupul de la Urecheni sunt îmbrăcaţi în costume populare şi au peste cămaşă o năframă din borangic sau un şervet pe care sunt prinse mărgele. Deasupra se poartă o flanelă roşie. Pe cap, membrii grupului poartă căciulă, şi ea înpodobită cu mărgele, dar şi cu bucăţele de oglindă. Arnăuţii care vor juca dansul specific poartă fuste cu zdrenţe, ce cele mai multe ori de culoare roşie sau albastră. Sunt îmrăcaţi cu iţari albi. În picioare au opinci cu zurgălăi. În mână poartă câte un buzdugan şi acesta împodobit.
Arnăuţii sunt recunoscuţi pentru vitejia lor şi pentru loialitate. Arnăuţii albanezi angajaţi se deosebeau în mod esenţial de mercenarii feudali europeni prin faptul că îşi dădeau viaţa pentru a apăra persoanele care-i angajau şi bunurile încredinţate lor.
„CĂIUŢII” DE LA MĂRGINENI (Neamţ)
Venind din vechime şi păstrat de generaţii întregi, care i-au conservat originalitatea până astăzi. jocul căiuţilor reprezintă cartea de vizită a obicieiurilor de Anul Nou.
Din suita de obiceiuri strămoşeşti, specifice răspântiei dintre ani, acesta se detaşează prin ţinută etnofolclorică şi originalitate. Formaţia de căiuţi are în componenţa tineri cu vârstă cuprinsă între 15 şi 20 ani. Cel mai adesea, jucătorii de căiuţi sunt echipaţi cu capete de cal lucrate din lemn şi îmbrăcate cu pânză roşie, la care sunt adăugate şi alte elemente ornamentale (oglinzi, peteală, canafi, panglici). Pentru a fi purtat în timpul jocului, capul de cal este fixat înt-un suport de lemn acoperit cu o fustă din material de lână (ţol de macat) şi îmbrăcat cu prosoape cusute de mână.
Tinerii care joacă căiuţii se desfăşoară liniar, faţă în faţă, conduşi de un căpitan.
Jocul căiuţilor din Mărgineni face parte din ansamblul folcloric “Muguraşii Mărginenilor”. În această formulă a participat zilele trecute la Festivalul de colinde de la Covasna, acolo unde a obţinut locul I. Remarcabile au fost şi prestaţiile din cadrul Festivalulrilor de colinde de la Tazlău (decembrie 2011), Roznov, Ceahlău (decembrie 2012).
GRUPUL „URSUL, CAII ŞI CAPRA”, COMUNA ŞTEFAN CEL MARE (Neamţ)
Formaţia de urs, caii şi capra a fost înfiinţată acum aproximativ o sută cincizeci de ani de ani. De la bibliotecara primăriei Ştefan cel Mare, Mihaela Rusu, am obţinut amănunte interesante. „În mare parte formaţia a rămas neschimbată până în zilele noastre. În fiecare an se organizează aceste obiceiuri, la nivelul comunei fiind două formaţii de a căror pregătire se ocupă câte un instructor: Eugen Gliga, respectiv Cătălin Olaru.
Fiecare formaţie este formată din două capre, doi cai, un urs, un ursar, un vătaf (şef de formaţie). Punctul de atracţie al grupurilor îl reprezintă capul de urs, unicat în Moldova, realizat din pălării de pâslă peste care sunt cusute manual mărgele şi panglici de diferite culori şi mărimi; în picioare au opinci cu zurgălăi. Caii, doi la număr, au în jurul brâului o covată tăiată, îmbrăcată în costum popular, opinci în picioare, iar pe cap căciulă de miel cu oglinzi pe o parte. În fiecare an pe, 27 decembrie, seara, se organizează în comună ”Balul gospodarilor”, prilej cu care cele două formaţii devin rivale pentru câteva ore, fiecare urs dansând până la epuizare, iar cel care rezistă cel mai mult este declarat învingător. Apoi, toţi gospodarii sunt invitaţi la joc.”
De-a lungul timpului, păstrătorii de datini de la Ştefan cel Mare au fost invitaţi la multe festivaluri de gen, de multe ori întorcându-se cu premii., dar de fiecare dată reuşind să ducă gazdelor mesajul sărbătorilor de iarnă din zona comunei.
FORMAŢIA DE OBICEIURI POPULARE „CAPRA DIN FARCAŞA (Neamţ)
Comuna Farcaşa este renumită pentru bogatele tradiţii şi obiceiuri din perioada sărbătorilor de iarnă: capra, bujorul, ursul. Dacă în urmă cu câţiva ani acestea păreau pierdute iremediabil, datorită câtorva fărcăşeni inimoşi şi a susţinerii autorităţilor locale, tradiţiile au reînviat ca altădată. Dintre cei care au avut lăudabila iniţiativă şi s-au implicat în mobilizarea consătenilor, procurarea de măşti populare, tobe din piele, precum şi a altor accesorii, amintim doar câţiva: Ionel Bezim, Vasile Ştefănescu, Cristian Gheorghiu, Ion Lupu.
Formaţia de obiceiuri populare «Capra din Farcaşa», coordonată de Cristinel Gheorghiu, este alcătuită din peste şaizeci de membri şi a participat la festivaluri de datini şi obiceiuri organizate în judeţ.
„ARNĂUŢII” DIN BĂLŢĂTEŞTI (Neamţ)
Formaţia a fost înfiinţată în anul 2004. A participat an de an la Festivalurile de datini şi obiceiuri de iarnă de la Piatra-Neamţ, Roman şi Târgu Neamţ. Prestaţia artistică a „Arnăuţilor” a făcut ca trupa din Bălţăteşti să obţină Diplome de Excelenţă şi multe locuri I la competiţiile de gen din judeţ.
Jocul Arnăuţilor este specific zonei Valea Seacă din comuna Bălţăteşti. Membrii componenţi ai formaţiei sunt de loc din cele trei sate componente ale comunei – Valea Seacă, Valea Arini şi Bălţăteşti.
Costumaţia Arnăuţilor este viu colorată, compusă din bluze din lâniţă de culoare roşie, ornate cu mărgele de diferite culori, fiind dispuse sub formă de inimioară, atât pe piept, cât şi pe spate. Fusta este confecţionată din pânză albă, ornată cu motiv naţional de culoare neagră, iar ca brâu, peste fustă, se poartă panglici de mătase viu colorate. Iţarii sunt din pânză albă, obielele din lâniţă, tot albă. Pe cap se poartă o căciulă de culoare brumărie din piele de miel, fiind ornată cu mărgele viu colorate, sub forma unui brâu.
Formţia se compune din trei gradaţi, un harap şi şase arnăuţi.Jocurile Arnăuţilor sunt interpretate de către trei instrumentişti – un toboşar, un acordeonist şi un saxofonist.
JOCUL URŞILOR (Gârcina – Neamţ)
Cantecul si jocul ursului este un obicei chiar din vremuri Traco-Dacice specific zonei Moldovei. In Satul Cuejdiu Com Garcina nu se stie cu exactitate de cand dateaza, cu aproximatie de peste 100 ani, fiind preluat de la bunici, strabunici. Acest obicei ocupa un loc important ca manifestare de sfintele sarbatori de Anul Nou.
Formatia compusa din: 1-ursar, 3-5-ursi, un grup de 4-6 balotiste (fete sau baieti), 2-3 lautari.
Ursarul este imbracat cu haina rosie pantaloni cu vipusca avand in cap un fes impodobit cu margele hurmuz pene si panglici iar in picioare ghete lungi din piele.
Urșii sunt îmbrăcați în cojoace și piei de oaie purtand un cap de urs facut din piele de vitel frumos impodobit cu margele fonde si panglici viu colorate flori si cetina de brad iar in picioare cu opinci.
Balotistele imbracate cu costume nationale itar, catrinta, barneata, camasi si bundita purtand pe cap caciula de miel impodobita cu flori si o panglica iar in picioare avand opinci cu ciorapi de lana.
Lautarii au ca instrumente o toba, acordeon sau o vioara.
La aceasta formatie se alatura mai multi tineri ce formeaza un intreg alai. Alaiul ce umbla din casa in casa jucand si dansand avand rolul de a indeparta gandurile de manie aduse de spiritele rele spre chemare la iubire, dor si bunatate insotite de urari de bucurie pentru Noul An, precum reiese din strofele ce se canta in timpul jocului.
ALAIUL DE DATINI ŞI OBICEIURI DE IARNĂ RĂUCEŞTI (Neamţ)
Datinile şi obiceiurile cu caracter ludic sunt încă extrem de bine reprezentate în folclorul din comuna Răuceşti. Analizate prin prisma fenomenului folcloric, alaiurile de datini şi obiceiuri din satul Oglinzi, dovedesc o vechime ce se pierde în primele manifestări rituale caracterizate prin sincretismul expresiei – joc, text, cântec.
Ceea ce este de remarcat, ca o caracteristică definitorie a acestor manifestări în satul Oglinzi, este larga lor răspândire şi buna conservare a materialului folcloric. Acest lucru dovedeşte că fenomenul de creaţie a funcţionat şi probabil funcţionează şi în prezent. Aşa se poate explica existenţa diverselor tipuri de capră – capră tânără, capră bătrână. Mesajul ritual iniţial rămâne acelaşi, schimbându-se doar forma de transpunere artistică. Jocul caprei de Anul Nou comportă anumite particularităţi : Capra bătrână din Oglinzi este formată din tineri cu măşti de moşnegi care strigă la capră şi este originală prin folosirea cârjelor contorsionate.
„BANDA LUI BUJOR” (Grinţieş, judeţul Neamţ)
Grinţieş, comună aflată între munţi, de veacuri, a fost sălaşul preferat al haiducilor. Renumiţi sunt şi astăzi Vasile cel Mare, Ion Pietraru sau Ştefan Bujor, haiduci care şi-au aflat aici, lângă vechea graniţă a Moldovei, adăpost şi scăpare de potere.
„Banda lui Bujor” este o tradiţie veche în această regiune, la Grinţieş păstrându-se piesa de teatru folcloric în forma originală, cu vechile cântece şi doine, inclusiv costumele specifice haiducilor de munte. Chiar şi astăzi se regăsesc fotografii cu „Banda” din 1923.
Cel mai în vârstă participant din echipa actuală, Constantin Ceapă, ştie piesa de mic copil, aşa cum a învăţat-o de la tatăl său. În componenţa formaţiei, în 2010, a intrat un bătrân de optzeci şi patru de ani, Vasile Asavei, care a fost în „Banda lui Bujor” timp de şaizeci şi opt de ani, interpretând personajul „Jidanul”.
Pe lângă „Banda lui Bujor”, în comună activează şi o formaţie de elevi, participantă la mai multe manifestări organizate de Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare”, în 2001 primind chiar Premiul I la secţiunea „Teatru Folcloric”.
„URŞII GIROVENI” (Girov, Neamţ)
Formaţia a fost înfiinţată, ca ansamblu de teatru folcloric, în octombrie 2001, de către directorul de atunci al Căminului Cultural Girov, Constantin – Bucur Olariu.
Acesta, în calitatea sa de instructor al formaţiei, ne-a declarat: „având în vedere răspândirea şi tradiţia sa în localitate, s-a considerat dansul ursului reprezentativ pentru comuna Girov. Membrii formaţiei au fost selectaţi, pentru început, în special din rândul elevilor şcolii din comună Girov, un rol important în selecţie avându-l doamna profesor Marineta Olariu. Urşii Giroveni valorifică în fapt o veche tradiţie locală, mergând în timp până la un ritual cu semnificaţie magică, de sorginte geto-dacică, după opinia cercetătorilor etnografi, cei care studiază acest tip de obiceiuri. Formaţia are în componenţă un număr variabil (de la doisprezece la douăzeci şi patru) de „urşi”, o „baba vrăjitoare” şi un ursar.”
Încă din primul an de la înfiinţare, „Urşii Giroveni” au avut un succes deosebit, astfel încât în anul 2002 formaţia a participat la renumitul Festival Naţional de Datini şi Obiceiuri de la Braşov, reprezentaţia de acolo fiind foarte apreciată. Participarea braşoveană n-a fost singulară. Constantin – Bucur Olariu completează: „în perioada 2001-2011, urşii din Girov au participat la alte festivaluri judeţene sau naţionale, precum Sibiu, Făgăraş, Bucureşti, Bacău, Iaşi, Roman, Roznov, Hanu Ancuţei, Piatra-Neamţ, obţinând numeroase premii.”
CERBUL DE LA HELEȘTENI (Iaşi)
Cerbul din comuna Heleşteni, judeţul Iaşi, reprezintă zona folclorică a Văii Siretului (subzona Paşcani-Târgu Frumos-Roman). Condusă de primarul comunei, Constantin Hîra, formaţia a participat la importante festivaluri de datini şi obiceiuri din Moldova – Iaşi, Paşcani, Târgu Frumos sau Vatra Dornei. Repertoriul „Cerbului de la Heleşteni” include cele două momente importante: jocul cerbului şi descântecul acestuia.
Cerbul, în mitologia populară românească, este simbol al dreptăţii şi purităţii. Masca „Cerbului” de pe Valea Siretului este asemănătoare celei de capră. Capul este confecţionat din lemn, iar trupul este realizat dintr-un covor sau lăicer, ornat. Impresionează însă coarnele şi ornamentele acestora. Cerbul este înconjurat de „moşnegi şi babe”, de muzicanţi şi dansatori cu sau fără mască, îmbrăcaţi în costume viu colorate. În general, jocul cerbului se practică în ceată individuală, nefiind contaminat cu alte reprezentări zoomorfe.
URȘII DE LA ASĂU (Bacău)
Originea jocului ursului la Asău se pierde mult în timp. În anii ‘60, Gavrilă Nicodim organizator cunoscut al cetei de urşi, a adus pentru întâia dată bătaia cu două ciocănele la o tobă mai mare, obicei copiat de la nişte prieteni din Dărmăneşti. Bătaia ritmică, specifică Asăului, este creaţia lui, rămânând unică şi reprezentativă. Gavrilă Nicodim a strâns pentru prima dată mai multe piei de urs – opt – şi a avut ideea jocului ursului pe par, joc moştenit şi azi de asăuani, devenit specific comunei. În prezent, fiul acestuia, Daniel Nicodim, încearcă să ducă mai departe tradiţia moştenită de la tatăl său, ajungând să strângă un număr impresionant de oameni – 60. Ceata urşilor de la Asău participă acum la fiecare festival important de datini şi obiceiuri româneşti.
ANSAMBLUL FOLCLORIC AROMÂN „DOR” (Sarighiol de Deal, județul Tulcea)
Acum 38 de ani, la Sarighiol de Deal, judeţul Tulcea, a luat fiinţă Ansamblul Folcloric Aromân de Cântece şi Dansuri, format din patruzeci de tineri entuziaşti, dansatori, solişti vocali şi instrumentişti.
Conducătorul Ansamblului, Dumitru Caimacan Popescu, profesor drd. inginer şi director de şcoală, s-a identificat, încă din primele momente, cu visele şi aspiraţiile noului colectiv.
Personalităţi în domeniu (Tita Sever, Elise Stan, Gheorghe Baciu, Emilia Comişel şi mulţi alţii) au apreciat elogios, în decursul anilor, interpretarea artistică şi autenticitatea Ansamblului, în spectacole sau festivaluri judeţene, naţionale şi internaţionale. Formaţia a evoluat pe numeroase scene ale ţării (Bucureşti, Baia Mare, Bistriţa, Constanţa, Rădăuţi, Iaşi, Braşov, Zalău, Slatina, Tulcea, Botoşani, Suceava) şi a avut apariţii în mai multe emisiuni culturale de radio şi televiziune.
În perioada anilor 2013-2015, Ansamblul a susţinut peste 80 spectacole, obţinând Marele Premiu – Trofeul „Regele Brazilor”-, la Festivalul Internaţional de Folclor „Regele Brazilor”, Bistriţa-Năsăud şi Marele Premiu la Festivalul „Serbările Deltei” de la Sulina.
Director şi instructor al Ansamblului Folcloric Aromân „Dor” din Sarighiol de Deal este prof. drd. ing. Dumitru Caimacan Popescu.
GRUPUL FOLCLORIC „BOGDANA” (Bogdanești, județul Suceava)
Este condus de Mihai Airinei, păstrează datinile, tradițiile și obiceiurile populare din perioada sărbătorilor de iarnă, prin colinde, plugușor, jocul caprei și al ursului, dar și prin “Hora Bogdaneștilor”.
Grupul a fost înființat în urma cu douăzeci de ani și a realizat emisiuni specifice la radio și televiziune, a participat la numeroase festivaluri naționale și internaționale, care pastrează și promovează tradițiile poporului român.
ANSAMBLUL „CUNUNA SOMEŞANĂ” (comuna Maieru, județul Bistrița-Năsăud)
Înființat în anul 1970, Ansamblul „Cununa Someșană” valorifică un repertoriu autentic al Văii Someșului Mare, îmbinat cu costumele populare autentice ale aceleiași zone. Are în repertoriu dansuri din întreaga Transilvanie, din Banat, Maramureș și Bucovina.
Ansamblul a câștigat numeroase distincții la festivaluri naționale și internaționale, inclusiv la festivaluri desfășurate în străinătate. Cele mai recente premii sunt Trofeul „Silver Ciupaga” (Toporașul de argint) și Medalia de Argint, la Festivalul-Concurs Internațional de Folclor din Zakopane, ediția 47, 2015 (Polonia), precum și Medalia de Aur la Festivalul Mondial de Folclor „Les Cultures du Monde” – Gannat, Franța, 2016.
Atât în cadrul celor două festivaluri, cât și în celelalte locații în care a fost invitat, ansamblul „Cununa Someșană” s-a remarcat prin valoarea programului susținut, talentul și măiestria tinerilor artiști populari măiereni. Aceștia au prezentat o deosebită interpretare scenică a obiceiului tradițional al nunții someșene, care a oferit imaginea neasemuitei frumuseți a costumelor populare și a folclorului de pe Valea Someșului.
Coregrafia ansamblului este semnată de Aurel Adrian Salvan, iar conducerea muzicală de Ionel Oarcăs. Pentru Festivalul de la Piatra-Neamț, formația a pregătit un moment coregrafic din Bistrița-Năsăud – Obicei de nuntă de pe Valea Someșului Mare, un moment susținut de soliștii vocali Silviu Avram și Ionela Varvari și o suită de jocuri din Câmpia Transilvaniei.
Ca orice ansamblu profesionist care se respectă, bistrițenii de la “Cununa someșană” au pregătit un program de colinde și obiceiuri de iarnă reprezentative zonei din care vin.
ANSAMBLUL „GRÂUŞORUL” (Hăneşti, Botoşani)
Este un grup care funcţionează pe lângă primăria comunei Hăneşti din judeţul Botoşani, fiind coordonat artistic de către Mihai Crap. Partea cea mai apreciată a repertoriului a ansamblului „Grâuşorul” este jocul căpriţei şi momentul care aparţine colindătorilor.
În urma participărilor sale la festivalurile de datini şi obiceiuri de iarnă, grupul botoşenean a cucerit Trofeul acordat de organizatorii de la Sighetul Marmaţiei (Maramureş), Cumpăna (Constanţa), Braşov, Ploieşti şi Botoşani.
ANSAMBLUL ,,SĂLCIOARA” – Republica Moldova
Ansamblul ,,Sălcioara”este din satul Şerpeni, Raionul Anenii Noi, Republica Moldova.
Repertoriul grupului cuprinde colinde, precum: „O, Marie”, ,,Asta-i seara de Crăciun”, Urătura, Ursul, Sorcova.
Grupul reprezintă zona etnofolclorică centrală a Republicii Moldova.
Ansamblul ,,Sălcioara” are un stagiu bogat de activitate. Este participant la multiple concursuri republicane, raionale si locale. În anul 2018, în Republica Moldova, au participat la festivalul ,,Florile dalbe”, la Festivalul republican ,,Osonale Domnului”. În România a participat la festivalul „Rapsodia triscaşilor, Bistrita Năsăud.
Conducătorul grupului este Liubovi Troncan.